Treceți la conținutul principal

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia



"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia (v.7) - gnomon, cadran solar, "discus in planitia" ?! - o altă teorie cu privire la posibila funcționalitate a lui și, în acelasi timp, o completare a informațiilor  variantei anterioare (v.5), respectiv a  variantei (v.6).


Zona Sacră de la Sarmizegetusa Regia (partea nordică)



GNOMÓN, gnomoane, s. n. Instrument antic folosit pentru a determina meridianul locului, constituind cel mai vechi tip de cadran solar. – Din fr. gnomone.

În cunoscuta sa lucrare "De architectura", în cartea a IX-a, Vitruvius, descriind cadranele solare cunoscute la acea vreme, relatează: "Aristarh din Samos a inventat cupa sau hemisfera și tot el, discul în platformă" (Vitruvius IX). Cadranul solar cunoscut sub numele de "discus in planitia", a menținut de atunci interesul cercetătorilor (Discus în planitia e altceva decât cadranul solar, fiind a treia funcție care i se atribuie discului. Este astrolabul plan, pe care se făcea proiecția stereografica a boltii. completare a dnei Aurora Pețan)

FUNCŢIUNEA DE CADRAN SOLAR

Este cunoscut că trei caracteristici principale se regăsesc în elementele oricărui cadran solar, indiferent de epoca în care ar fi fost construit. Ele permit o localizare ulterioară a aparatului în timp şi spaţiu. Acestea sînt:

  1. Suprafaţa de recepţie (deplasare) a umbrei solare, a stylului sau a gnomonului, de diferite forme şi orientări;
  2. Oblicitatea eclipticii faţă de ecuatorul ceresc în epoca în care a fost construit aparatul;
  3. Latitudinea geografică a locului în care cadranul solar a fost construit. Pe suprafaţa discului de andezit se află trasate mai multe elemente geometrice regulate. Rapoartele matematice intre dimensiunile metrice ale acestor elemente, permit, cu o bună aproximaţie, interpretări de tip astronomic, în sensul proprietăţilor cadranelor solare, enumerate mai sus.

(sursa:  Stanescu, Florin C. - Un posibil cadran solar de tip „Discus in Planitia“ la Sarmizegetusa - Regia, România, în AMN, 33, I, 1996, p. 450 - 467)

La Sarmizegetusa Regia, în Zona Sacră, uneia dintre construcții - soarele de andezit - îi este atribuită și această posibilă funcțiune, aceea de cadran solar, ce îi ajuta pe daci să urmărească mai ușor anumite evenimente astronomice - echinocțiile și solstițiile.

Pe baza modelului 3D al construcțiilor din Zona Sacră de la Sarmizegetusa Regia am creat o prezentare virtuală a celor patru evenimente, pentru a putea vizualiza mai ușor modul în care acestea se produc și felul în care puteau fi urmărite pe baza deplăsarii Soarelui și a umbrelor.

În cursul mișcării anuale aparente a Soarelui, există patru momente de referință, definite în cele ce urmează (sursa text:  astronomy):


ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ

Acesta marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, Soarele trecînd prin punctul vernal, unul din cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc. Ziua va fi egală cu noaptea și va crește pînă la solstițiul de vară.

reprezentare virtuală - umbra unui posibil gnomon la amiază

SOLSTIȚIUL DE VARĂ

Acesta marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Ziua cea mai lungă și noaptea cea mai scurtă a anului, ziua începînd apoi să scadă.

reprezentare virtuală - umbra unui posibil gnomon la amiază

ECHINOCȚIUL DE TOAMNĂ

Acesta marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, Soarele trecînd prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc. Ziua va fi egală cu noaptea și va descrește în continuare.

reprezentare virtuală - umbra unui posibil gnomon la amiază

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

Acesta marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Ziua cea mai scurta și noaptea cea mai lungă a anului, ziua urmînd apoi să crească.

reprezentare virtuală - umbra unui posibil gnomon la amiază



Cu ajutorul unei aplicații a site-ului Sunpath, dupa inserarea modelului 3D al Zonei Sacre, am putut realiza o prezentare mai detaliată a traiectoriei Soarelui, respectiv a umbrelor, pentru cele patru evenimente astronomice ale unui an. Nu am putut realiza pentru perioada din urmă cu 2000 de ani, însă chiar și așa, poate fi o sursă de înțelegere mai ușoară și de analiză.




FIȘIERE SURSĂ 

Celor care-și doresc să-și facă propriile reprezentări ale mișcării soarelui pentru Zona Sacră de la Sarmizegetusa Regia, vă pun la dispoziție: fișierul-sursă SketchUp (.SKP), modelul exportat (.OBJ), fișier info ce prezintă link-ul către site-ul cu aplicația Sunpath și pașii de urmat pentru încărcarea modelului 3D.
Google Drive: model 3D - sunpath


Mulțumiri dnei Aurora Pețan pentru discuții și informații și dlui Lucian pentru idee!


ALTE INFORMAȚII: 





CC BY-SA 4.0 - This is a Free Culture License!


Comentarii

Postări populare

Cetatea dacică de la Șimleu Silvaniei (posibil fosta Dacidava)

Cetatea dacică de la Șimleu Silvaniei (posibil fosta Dacidava) Cetatea dacică de la Șimleu Silvaniei  | plan topografic vectorial, model 3D teren și reconstituire virtuală 3D ipotetică v.1

Marele Templu Rotund de la Sarmizegetusa Regia (v.2)

marele templu rotund, sanctuarul Sarmizegetusa Detalii obiectiv Amplasare: Grădiştea de Munte, Hunedoara Denumire: "Marele Templu Rotund" de la Sarmizegetusa Regia Datare: < sec. I î.e.n. Localizare: google maps Altitudine: 1.000 m Info: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO